View Sidebar

Evaluator de risc la securitatea fizică - ABRAŞU COSTEL P.F.A. - Tel.0752551626 - abrasu@yahoo.ro

Efectuez analiza de risc la securitatea fizica pentru obiective situate în toată tara, dar cu precadere în Bucuresti, Braila, Galati, Buzau, Focsani, Slobozia, Ploiesti, Targoviste, Urziceni şi localităţi din zonele limitrofe acestora.
ANALIZA DE RISC LA SECURITATEA FIZICĂ – extras din legislație

ANALIZA DE RISC LA SECURITATEA FIZICĂ – extras din legislație

Obligația elaborării analizei de risc la securitate fizică de către unitățile prevăzute la art. 2 alin. (1) din Legea nr. 333/2003 privind paza obiectivelor, bunurilor, valorilor și protecția persoanelor, republicată, cu modificările și completările ulterioare, înființate până la data de 16 iunie 2012, se prorogă până la data de 1 iulie 2017. Pentru unitățile înființate după această dată, termenul a fost 01 ianuarie 2016. 

– Ministerele şi celelalte organe de specialitate ale administraţiei publice centrale şi locale, regiile autonome, companiile şi societăţile naţionale, institutele naţionale de cercetare-dezvoltare, societăţile comerciale, indiferent de natura capitalului social, precum şi alte organizaţii care deţin bunuri ori valori cu orice titlu, denumite în prezenta lege unităţi, sunt obligate să asigure paza acestora. – Legea 333/2003, art.2, alin.(1)

– În funcţie de importanţa, specificul şi valoarea bunurilor pe care le deţin, conducătorii unităţilor prevăzute la art. 2 alin. (1), cu sprijinul de specialitate al poliţiei, pentru sistemele civile de pază, sau al jandarmeriei, pentru cele militare, stabilesc modalităţi concrete de organizare şi de executare a pazei, după caz, cu efective de jandarmi, pază cu gardieni publici, pază proprie sau pază prin societăţi specializate.  – Legea 333/2003, art.3, alin.(1)

 – La unităţile unde nu este posibilă realizarea unui sistem de pază organizat, conducătorii acestora sunt obligaţi să execute împrejmuiri, grilaje, obloane, încuietori sigure, iluminat de securitate, sisteme de alarmă sau alte asemenea mijloace necesare asigurării pazei şi integrităţii bunurilor. – Legea 333/2013, art.3, alin.(3)

 – Adoptarea măsurilor de securitate a obiectivelor, bunurilor şi valorilor prevăzute de lege se realizează pe baza unei analize de risc la securitate fizică. – H.G. 301/2012, Anexă, art.2, alin.(1)

  – Analiza de risc la securitatea fizică trebuie să asigure identificarea vulnerabilităţilor şi a riscurilor, determinarea nivelului de expunere la producerea unor incidente de securitate fizică şi să indice măsurile de protecţie necesare obiectivului analizat. – H.G. 301/2012, Anexă, art.2, alin.(5)

 – Asocierea măsurilor şi a mijloacelor de siguranţă prin introducerea mijloacelor mecanofizice de protecţie şi a sistemelor de detecţie, supraveghere şi alarmare se face în baza analizei de risc la efracţie. – H.G. 301/2012, Anexă, art.67, alin.(1)

– Prin elemente de protecţie mecano-fizice se înţelege: ziduri, plase, blindaje, case de fier, seifuri, dulapuri metalice, geamuri şi folie de protecţie, grilaje, uşi şi încuietori. – Legea 333/2003, art.28, alin.(3)

– Prin sistem de alarmare împotriva efracţiei se înţelege ansamblul de echipamente electronice care poate fi compus din centrală de comandă şi semnalizare optică şi acustică, detectoare, butoane şi pedale de panică, control de acces şi televiziune cu circuit închis cu posibilităţi de înregistrare şi stocare a imaginilor şi datelor, corespunzător gradului de siguranţă impus de caracteristicile obiectivului păzit. – Legea 333/2003, art.28, alin.(4)

 – Conducătorii unităţilor au obligaţia folosirii mijloacelor de protecţie mecanofizică şi a echipamentelor componente ale sistemelor de alarmare care sunt certificate conform standardelor europene sau naţionale în vigoare de către organisme acreditate din ţară ori din statele membre ale Uniunii Europene sau ale Spaţiului Economic European. – H.G. 301/2012, Anexă, art.67, alin.(3)

 – Configuraţia sistemelor de protecţie mecanofizice şi de alarmare împotriva efracţiei se stabileşte în baza analizei de risc şi a cerinţelor minimale de securitate prevăzute în anexa nr. 1 la normele metodologice. – H.G. 301/2012, Anexa nr.7, art.2.

  – Analiza de risc se efectuează înaintea instituirii măsurilor de securitate şi se revizuieşte în una dintre următoarele situaţii:

  • cel puţin o dată la 3 ani, pentru corelarea cu dinamica parametrilor interni şi externi care generează şi/sau modifică riscurile la securitatea fizică a unităţii;
  • în cel mult 60 de zile de la producerea unui incident de securitate la unitatea respectivă;
  • în cel mult 30 de zile de la modificarea caracteristicilor arhitecturale, funcţionale sau a obiectului de activitate al unităţii.  Instrucțiunea nr.9 a MAI/2013,art.4, alin.(4).

  – Sunt supuse avizării poliţiei proiectele sistemelor de alarmare destinate următoarelor categorii de obiective:

    • unităţi de interes strategic şi obiective aparţinând infrastructurilor critice;
    • unităţi sau instituţii de interes public;
    •  instituţii de creditare, unităţi poştale, puncte de schimb valutar, case de amanet, unităţi profilate pe activităţi cu bijuterii din metale sau pietre preţioase;
    • magazine de arme şi muniţii;
    • staţii de comercializare a carburanţilor/combustibililor;
    • săli de exploatare a jocurilor de noroc;
    • centre de procesare;
    • casierii furnizori şi servicii de utilităţi, puncte de colectare ori de depozitare numerar cu plafon de peste 10.000 euro sau echivalent;
    • depozite în care se află bunuri cu o valoare mai mare de 10.000 euro sau echivalent.

 – H.G. 301/2012, art. 68

  – Categoriile de unități pentru care au fost elaborate cerințe minime de securitate:

  • unităţile de interes strategic şi obiectivele aparţinând infrastructurilor critice;
  • instituţiile de creditare din categoria băncilor;
  •  organizaţiile cooperatiste şi instituţiile financiare nebancare ce derulează activităţi cu numerar;
  • casele de amanet, unităţile profilate pe activităţi cu bijuterii din metale sau pietre preţioase ori magazinele de comercializare a armelor şi muniţiilor;
  • furnizorii de servicii poştale;
  • staţiile de comercializare a carburanţilor/combustibililor;
  • spaţiile comerciale cu suprafeţe mai mari de 500 mp.;
  • incintele de exploatare a jocurilor de noroc cu achitarea premiilor pe loc, exceptând spaţiile în care funcţionează mai puţin de 3 aparate slot-machine sau cele pentru bingo în sistem TV, precum şi în spaţiile în care se desfăşoară activităţi conexe, care presupun încasarea taxelor de joc, achitarea premiilor sau depozitarea fondurilor de câştiguri;
  • casieriile furnizorilor de utilităţi;
  • automatele destinate tranzacţiilor cu numerar, indiferent de locul de amplasare;
  • centrele de procesare a numerarului.    H.G. 301/2012

1. Cerintele minime pentru unitatile de interes strategic si obiectivele apartinand infrastructurilor critice sunt urmatoarele:

a) sistemul de alarmare la efractie va asigura detectie perimetrala la nivelul gardului de protectie a obiectivului, pentru semnalarea patrunderii neautorizate catre personalul de paza aflat in serviciu;
b) obiectivul se protejeaza prin asigurarea pazei fizice.

2. Unitățile și instituțiile de interes public trebuie să prevadă sisteme de supraveghere video pe căile de acces, holuri și alte zone cu risc ridicat, detecție a efracției pe zonele de expunere sau depozitare valori și control acces, prin personal sau echipamente.

3. Din punctul de vedere al masurilor de siguranta, institutiile de creditare din categoria bancilor trebuie sa respecte prezentele cerinte minimale de securitate.
a) Subsistemul de detectie a efractiei trebuie sa asigure protejarea cailor de acces in unitate, suprafetelor vitrate exterioare, camerei tehnice si a spatiilor cu valori si asigura semnalarea starilor de pericol in zonele de lucru cu clientii si in spatiile cu valori.
b) Subsistemul de detectie a efractiei se programeaza cu partitii (arii virtuale) distincte pentru spatiile cu valori, pentru a permite activarea inclusiv pe timpul programului si utilizarea numai de catre personalul autorizat al unitatii.
c) In situatia existentei pazei umane permanente, se programeaza partitii pentru efectuarea serviciului de paza: usa de acces, traseele de patrulare interioare si accesul la grupul sanitar.
d) In cazul in care nu exista paza fizica permanenta, sistemul de alarmare se conecteaza la un dispecerat de monitorizare si interventie.
e) Zonele de depozitare se protejeaza prin folosirea detectorilor cu principii diferite de functionare.
f) Personalul de conducere si cel din zonele de tranzactionare trebuie sa dispuna de elemente de semnalare a starii de pericol la amenintare, care transmit alarma in mod silentios.
g) Pentru situatiile de jaf se prevede un buton de panica, conectat pe zona programata cu avertizare sonora, care se va actiona imediat dupa parasirea locului faptei de catre autor si realizeaza semnalizarea optica in exteriorul unitatii a stadiului producerii evenimentului.
h) Sistemele de alarmare la efractie aferente spatiilor de depozitare a valorilor monetare trebuie sa asigure programarea codurilor de armare/dezarmare cu semnalarea stării de pericol la distanta in caz de amenintare. Intervalele pentru dezactivarea temporizata se stabilesc de beneficiar. Întârzierea pătrunderii în aceste spații se poate realize și prin intermediul sistemului de control acces.
i) Subsistemul de control al accesului trebuie sa asigure restrictionarea accesului neautorizat cel putin in spatiile de manipulare a valorilor si echipamentelor de securitate.
j) Echipamentele de televiziune cu circuit inchis trebuie sa asigure preluarea de imagini din zona de acces, atat din exterior, cat si din interior, zona de lucru cu publicul, traseele de vehiculare si acces in spatiul de depozitare a valorilor, asigurand stocarea imaginilor pe o perioada de 20 de zile.
k) Imaginile inregistrate in zona de acces trebuie sa asigure identificarea persoanelor, iar pentru celelalte zone sa permita recunoasterea.
l) Pentru asigurarea protectiei mecanofizice a sediilor institutiilor de creditare trebuie sa se utilizeze elemente certificate pentru cel putin clasa minima de rezistenta recomandata de standardele europene sau nationale din domeniu, dupa cum urmeaza:
– usile exterioare destinate transferului de valori trebuie sa prezinte rezistenta la efractie si sa fie prevazute cu sistemul de control al deschiderii din interior;
– la unitatile cu personal redus, expuse riscurilor de jaf, poate fi asigurat un acces controlat.

4. Institutiile de creditare din categoria organizatiilor cooperatiste si institutiile financiare nebancare ce deruleaza activitati cu numerar au obligatia de a asigura securitatea personalului si a valorilor monetare pe timpul manipularii, depozitarii si transportului.
Cerintele pentru sistemele de securitate destinate acestor unitati sunt similare cu cele prevazute la institutiile de creditare din categoria bancilor, cu exceptia celor mentionate la alin. (g)-(k) si alin. (l) linia a doua.

5. Societatile comerciale care au ca obiect de activitate schimbul valutar au obligatia implementarii prezentelor cerinte minimale de securitate la punctele de schimb valutar.
a)Prin subsistemul de alarmare la efractie trebuie sa se asigure semnalizarea si transmiterea la distanta a starilor de pericol, a patrunderii prin efractie in spatiul protejat si a fortarii seifului.
b)Subsistemul de televiziune cu circuit inchis trebuie sa asigure preluarea imaginilor din zona clientilor si a seifului, precum si stocarea imaginilor pe o perioada de 20 de zile. Imaginile inregistrate trebuie sa aiba calitatea necesara recunoasterii persoanelor din spatiul clientilor.
c)Este obligatorie conectarea sistemului de alarmare la un dispecerat de monitorizare, in cazul in care nu exista instituita paza fizica permanenta.
d) Peretii, usa si ghiseul compartimentului casierului trebuie sa asigure protectia la actiunea armelor de foc si preluarea indirecta a valorilor, iar valorile monetare se pastreaza si se depoziteaza conform plafoanelor stabilite, in seifuri certificate, cu grad de rezistenta la efractie determinat, ancorate conform instructiunilor producatorului.
e) Accesul pe timpul programului de lucru in unitati care au spatiu de lucru cu publicul este permis prin controlul deschiderii usii din interior, iar operatiunile cu numerar se efectueaza in conditii de siguranta, cu usa ghiseului inchisa si asigurata.
f) Punctele de schimb valutar din incinta spatiilor comerciale pot functiona fara amenajarea compartimentului blindat, cu conditia folosirii seifului/dulapului de casierie cu temporizare si a avertizarii corespunzatoare.

6. Asigurarea securitatii personalului, valorilor si a bunurilor detinute de casele de amanet, unitatile profilate pe activitati cu bijuterii din metale sau pietre pretioase ori magazinele de comercializare a armelor si munitiilor se realizeaza prin adoptarea prezentelor cerinte minimale de securitate.
a) Cerintele pentru sistemele de alarmare destinate acestor unitati sunt similare cu cele prevazute la societatile comerciale care au ca obiect de activitate schimbul valutar, alin. (b)-(d).
b) Valorile monetare si/sau bunurile amanetate ori detinute cu orice titlu se depoziteaza in seifuri certificate, cu clasa de rezistenta la efractie determinata, ancorate conform cerintelor producatorului.
c) Bunurile destinate comercializarii se expun pe timpul programului in spatii delimitate prin vitraje si elemente rezistente la atacuri manuale si asigurate cu incuietori.

7. Masurile de securitate destinate furnizorilor de servicii postale trebuie sa fie conforme cu prezentele cerinte minimale de securitate.
a) Subsistemul de detectie a efractiei trebuie sa protejeze caile de acces in unitate si spatiile cu valori si semnaleaza starile de pericol in zonele de lucru cu clientii si in spatiile de depozitare a valorilor.
b) La unitatile din localitatile urbane trebuie sa se asigure preluarea imaginilor din zona clientilor si a seifului prin subsistemul de televiziune cu circuit inchis, precum si stocarea imaginilor pe o perioada de 20 de zile. Imaginile inregistrate vor avea calitatea necesara recunoasterii persoanelor din spatiul clientilor.
c) In situatia in care obiectivele din aceasta categorie nu au paza fizica permanenta, sistemul de alarmare impotriva efractiei se conecteaza la un dispecerat de monitorizare a alarmelor si interventie.
d) Valorile monetare sau de alta natura se depoziteaza in seifuri, case de bani sau dulapuri de securitate certificate, cu clasa de rezistenta la efractie determinata, ancorate conform cerintelor producatorului, dupa caz.

8. In statiile de comercializare a carburantilor/combustibililor se asigura prezentele cerinte minime de securitate.
a) Prin subsistemul de alarmare la efractie trebuie sa se asigure sesizarea starilor de pericol la adresa persoanelor si se protejeaza spatiile cu valori.
b) Echipamentele de televiziune cu circuit inchis trebuie sa asigure preluarea de imagini din zonele de lucru cu numerar, de depozitare si de la pompele de distributie, asigurand stocarea acestora pe o perioada de 20 de zile. Imaginile inregistrate trebuie sa aiba calitatea necesara identificarii numerelor autovehiculelor in zona pompelor, respectiv recunoasterii persoanelor care acced in spatiul statiei.
c) In situatia in care obiectivele din aceasta categorie nu au paza fizica permanenta, sistemul de alarmare impotriva efractiei se conecteaza la un dispecerat de monitorizare a alarmelor.
d) Statiile cu program permanent si cele amplasate la periferia localitatii sau in zone izolate se doteaza cu seif de depozitare, in care se pot introduce valori fara deschiderea usii seifului, certificat, cu clasa de rezistenta la efractie determinata, care trebuie ancorat de pardoseala ori perete, conform instructiunilor producatorului. Cheile seifului nu se tin de catre personalul de serviciu, aspect adus la cunostinta clientilor prin afisarea semnalizarii respective.

9. In spatiile comerciale cu suprafete mai mari de 500 mp. masurile de securitate adoptate trebuie sa corespunda prezentelor cerinte minimale de securitate.
a) Subsistemul de alarmare la efractie trebuie sa asigure protejarea cailor de acces, a zonelor cu valori, locurilor de depozitare si sesizarea starilor de pericol la adresa persoanelor.
b) Prin subsistemul de televiziune cu circuit inchis trebuie sa se preia imagini din zonele caselor de marcat, intrarilor si iesirilor, spatiilor de procesare, depozitare si de transfer al valorilor, precum si din spatiile amenajate pentru parcare. Imaginile inregistrate trebuie sa aiba calitatea necesara recunoasterii persoanelor din spatiul clientilor și se stochează pe o perioadă de 20 de zile.
c) Pentru mentinerea ordinii interioare, pe perioada programului de lucru este obligatorie asigurarea pazei fizice.

10. In salile si incintele de exploatare a jocurilor de noroc cu achitarea premiilor pe loc, exceptand spatiile in care functioneaza mai putin de 3 aparate slot-machine sau cele pentru bingo in sistem TV, precum si in spatiile in care se desfasoara activitati conexe, care presupun incasarea taxelor de joc, achitarea premiilor sau depozitarea fondurilor de castiguri, se asigura prezentele cerinte minimale de securitate.
a) Prin subsistemul de alarmare la efractie trebuie sa se asigure sesizarea starilor de pericol la adresa persoanelor si protejarea spatiilor cu valori.
b) Echipamentele de televiziune cu circuit inchis trebuie sa asigure preluarea de imagini din zonele de casierie, de depozitare a valorilor si exteriorul intrarii in unitate, asigurand stocarea imaginilor pe o perioada de 20 de zile. Imaginile inregistrate trebuie sa aiba calitatea necesara pentru recunoasterea persoanelor care acced in spatiul respectiv.
c) Valorile monetare sau de alta natura se depoziteaza in seifuri certificate, cu clasa de rezistenta la efractie determinata, ancorate conform instructiunilor producatorului.
d) In situatia in care obiectivele din aceasta gama nu au paza fizica permanenta, sistemul de alarmare impotriva efractiei se conecteaza la un dispecerat de monitorizare a alarmelor si interventie.

11. Casieriile furnizorilor de utilitati se amenajeaza pentru a se asigura securitatea persoanelor si a valorilor manipulate si depozitate.
a) Prin subsistemul de alarmare la efractie trebuie sa se asigure sesizarea starilor de pericol la adresa persoanelor si protejarea spatiilor cu valori.
b) Echipamentele de televiziune cu circuit inchis trebuie sa asigure preluarea de imagini din zonele de intrare, de lucru cu numerar, de depozitare a valorilor, asigurand stocarea imaginilor pe o perioada de 20 de zile. Imaginile inregistrate trebuie sa aiba calitatea necesara pentru recunoasterea persoanelor care acced in spatiul respectiv.
c) Valorile monetare sau de alta natura se depoziteaza in seifuri certificate, cu clasa de rezistenta la efractie determinata, fixate conform instructiunilor producatorului.
d) Operatiunile cu numerar se desfasoara potrivit cerintelor prevazute la art. 6 alin. (3) ,,Operaţiunile cu numerar în zonele de tranzacţionare la unităţile financiar-bancare se pot efectua în spaţii amenajate, în care personalul este separat de clienţi prin elemente de protecţie rezistente la acţiunea armelor de foc şi sertar de preluare indirectă a valorilor, sau prevăzute cu seifuri/dulapuri de casierie cu deschidere temporizată ori prin maşini de reciclare a numerarului”.
e) In situatia in care obiectivele din aceasta gama nu au paza fizica permanenta, sistemul de alarmare impotriva efractiei se conecteaza la un dispecerat de monitorizare a alarmelor si interventie.

12. Pentru asigurarea securitatii automatelor destinate tranzactiilor cu numerar, indiferent de locul de amplasare, se vor respecta prezentele cerinte minimale cu privire la securitatea electronica si protectia mecanofizica.
a) Subsistemul de detectie a efractiei trebuie sa semnaleze deschiderea neautorizata a usilor automatului bancar si actiunea de fortare a acestuia.
b) Automatele bancare destinate tranzactiilor cu numerar din sediile bancare trebuie sa fie supravegheate video in zona clientilor si in zona destinata alimentarii.
c) Sistemul de detectie a efractiei destinat protejarii automatelor de tranzactii cu numerar aflate in exteriorul sediilor bancare trebuie sa fie conectat la un dispecerat de monitorizare avizat.
d) Operatiunile de alimentare sau retragere a numerarului din automate se efectueaza fara prezenta în proximitatea acestora a persoanelor neautorizate;
e) Automatele de plăți sau alte terminale care acumulează și depozitează numerar pe timpul nopții, cu excepție celor pentru produse alimentare, care nu sunt dispuse în spații delimitate prin elemente rezistente la atacuri manuale și asigurate cu încuietori, ori nu sunt asigurate cu pază, se asigură prin fixarea pe suporturi imobile.

13. Pentru centrele de procesare a numerarului, măsurile de securitate vor cuprinde, suplimentar față de măsurile prevăzute la art.9, paza fizică înarmată, protecția mecanofizică și supravegherea electronică perimetrală a imobilului și obiectivului.

14. Pentru casierii furnizori și servicii de utilități, puncte colectare ori depozitare numerar, cu plafon de peste 10.000 euro sau echivalent, măsurile de securitate cuprind mijloace de protecție mecanofizică a personalului și valorilor și sisteme de supraveghere video, semnalizare amenințare, detecție a efracției cu conectare la dispecerat de monitorizare.

November 8, 2014Comments are Disabled
DOCUMENTAŢIA ANALIZEI DE RISC LA SECURITATEA FIZICĂ

DOCUMENTAŢIA ANALIZEI DE RISC LA SECURITATEA FIZICĂ

Evaluatorul de risc la securitatea fizică întocmește și predă conducătorului unității Documentația privind analiza de risc la securitatea fizică, care cuprinde:

  • raportul de evaluare şi tratare a riscurilor la securitatea fizică;
  • grila de evaluare a nivelului de risc, specifică obiectului de activitate;
  • documentele suport.

Raportul de evaluare şi tratare a riscurilor la securitatea fizică cuprinde:

a) nominalizarea unităţii, obiectul de activitate al acesteia şi scopul evaluării;
b) amplasarea geografică a unităţii, vecinătăţi, căi de acces, alţi factori externi cu impact asupra activităţii unităţii;
c) cadrul organizaţional intern, politici şi responsabilităţi privind securitatea fizică a unităţii beneficiare;
d) sursele de risc la securitatea fizică, zonele de impact, evenimentele produse şi cauzele riscurilor identificate pentru unitatea evaluată, precum şi potenţialele consecinţe asupra persoanelor şi activităţii;
e) analiza riscurilor identificate;
f) estimarea riscurilor la securitatea fizică;
g) stabilirea cerinţelor, măsurilor şi mecanismelor de securitate pentru sistemul ce urmează a fi implementat, de ordin structural, tehnic, tehnologic şi operaţional;
h) estimarea costurilor de securitate, în funcţie de măsurile de securitate propuse şi nivelul de risc asumat;
i) concluziile raportului, în care se propun una sau mai multe opţiuni de tratare a riscurilor, în vederea încadrării în nivelul de risc acceptabil (< 60%), menţionând concret:

  •  dimensionarea dispozitivului de pază;
  •  zonele sau punctele controlate prin sistemul tehnic de securitate (subsistemele de alarmare la efracție, control acces și TVCI);
  •  elementele de protecţie mecanofizică (încuietori, grilaje, seifuri etc);

precum şi alte măsuri, toate cu termen de implementare de maxim 60 de zile.

November 2, 2014Comments are Disabled
ANALIZA DE RISC ŞI RISCUL DE A NU FI O ANALIZĂ DE RISC

ANALIZA DE RISC ŞI RISCUL DE A NU FI O ANALIZĂ DE RISC

,,NIMIC NU TE COSTĂ MAI SCUMP DECÂT ALEGERILE IEFTINE!”

Analiza de risc la securitatea fizică pe care tocmai ați contractat-o/plătit-o ar putea fi o ,,țeapă sau o lucrare ,,mai mult decât sumară, cu cât întâlniți mai multe din următoarele situații:

– numele evaluatorului pe care l-ați ales nu figurează înscris în Registrul Național al Evaluatorilor de Risc la Securitatea Fizică – RNERSF (este intermediar sau escroc);

– discutați cu un intermediar, care poate fi o societate specializată de pază/societate de instalare sisteme de alarmare împotriva efracției (probabil că evaluatorul îi va reprezenta interesele în stabilirea numărului de posturi de pază sau elementele sistemului tehnic, utile ori mai putin utile) sau o societate/persoană pentru care singurul interes este comisionul;

– evaluatorul întocmește documentația privind analiza de risc, fără a se deplasa la obiectiv pentru culegerea datelor despre acesta (doar în baza unor discuții telefonice, e-mailuri sau fotografii);

– timpul de efectuare a întregii lucrări este mai mic de 72 de ore (este un timp minim apreciat în cazul celor mai mici obiective);

raportul de evaluare și tratare a riscurilor la securitatea fizică întocmit prezintă următoarele caracteristici:

  • nu tratează toate elementele prevăzute în Instrucțiunea nr.9/2013 a M.A.I.;
  • nu prezintă o detaliere a situației și elementelor fizice (împrejmuire, construcții, încăperi, instalații, echipamente etc) existente în obiectiv (detalii și elemente în baza cărora se face analiza și completează grila de evaluare a nivelului de risc);
  • măsurile recomandate pentru diminuarea riscurilor identificate nu sunt punctuale (număr și poziționare posturi de pază, zone în care trebuie instalate elemente ale sistemului tehnic de securitate și tipul acestora, tipul, locul și modul de instalare al  elementelor mecanofizice (grilaje, uși, seifuri, încuietori etc);
  •  măsurile recomandate nu se regăsesc în grila de evaluare a nivelului de risc;
  • numărul total al paginilor acestuia este sub 20;
  • datele introduse în raport nu reflectă realitatea de pe teren (în cel mai fericit caz aparțin obiectivelor evaluate anterior și se datorează fenomenului copy-paste);
  • evaluatorul nu vă prezintă și nu argumentează măsurile recomandate pentru diminuarea riscului la securitatea fizică și nici termenul de implementare al acestora, care nu poate depăși 60 de zile.

– evaluatorul nu vă predă grila de evaluare a nivelului de risc, document din care să rezulte un nivel de risc acceptabil (grila se predă împreună cu raportul și documentele suport);

raportul de evaluare și tratare a riscurilor la securitatea fizică și grila de evaluare a nivelului de risc sunt semnate de o alta persoană decât evaluatorul care a cules datele despre obiectiv (în cazul în care ați încheiat contract cu o societate verificați dacă și numele celui care culege datele este înscris în RNERSF).

Comments are Disabled
TARIFUL UNEI ANALIZE DE RISC LA SECURITATEA FIZICĂ

TARIFUL UNEI ANALIZE DE RISC LA SECURITATEA FIZICĂ

Tariful unei analize de risc la securitatea fizică va fi stabilit prin negociere directă, între prestator şi beneficiar, fiind diferit de la un obiectiv la altul, în funcţie de următoarele elemente:

  •           obiectul de activitate al societăţii;
  •           suprafaţa totală şi suprafaţa construită;
  •           numărul de angajaţi;
  •           valoarea aproximativă a bunurilor societăţii;
  •           zona de dispunere a obiectivului;
  •           măsurile de securitate implementate;
  •           numărul punctelor de lucru/obiectivelor.

Nu uitați că, un tarif mic nu înseamnă întotdeauna un câştig, acesta poate fi chiar o pierdere, în viitor, din cauza:

  •           faptului că evaluatorul, ,,întâmplător”, este şi angajat/administrator/colaborator al unei firme care comercializează/instalează elemente electronice de securitate (camere video, senzori de detecţie etc), iar în urma evaluării, întocmită la un tarif incredibil de mic, vi se va recomanda, cu multă amabilitate, să instalaţi elemente din gama celor pe care le comercializează;
  •           unui raport de evaluare şi tratare a riscurilor la securitatea fizică întocmit sumar, existând riscul anulării acestuia de către poliţie;
  •           măsurilor de securitate fizică recomandate pentru implementare, cu costuri mari şi neargumentate;
  •           tratării superficiale a vulnerabilităţilor şi ameninţărilor existente la adresa societăţii dumneavoastră. 
October 30, 2014Comments are Disabled
SCOPUL ANALIZEI DE RISC LA SECURITATEA FIZICĂ

SCOPUL ANALIZEI DE RISC LA SECURITATEA FIZICĂ

  • tipul societăţii dumneavoastră intră sub incidenţa Legii nr. 333/2003, Cap.I, art.2, alin(1);
  • aveţi sau urmează să întocmiţi un Plan de pază, iar acesta trebuie avizat de structura de poliţie pe a cărei rază vă desfăşuraţi activitatea (secţie, municipiu, sector);
  • aveţi sau urmează să întocmiţi un Proiect al sistemului de alarmare împotriva efracţiei, iar acesta trebuie avizat de structura de poliţie pe a cărei rază vă desfăşuraţi activitatea (judeţ);
  • evaluarea de risc la securitatea fizică determină ameninţările şi vulnerabilităţile afacerii dumneavoastră şi optimizează dispozitivul de pază şi sistemul tehnic de securitate;
  • fiecare eveniment/incident de securitate produs în cadrul socităţii dumneavoastră poate provoca pierderi umane şi/sau materiale cu consecinţe, uneori, grave;
  • o afacere este permanent expusă concurenţei şi infractorilor; de concurenţă vă ocupaţi dumneavoastră, împotriva infractorilor vă consiliază evaluatorul;
  • recomandările unui evaluator de risc la securitatea fizică, deja implementate, previn şi reduc semnificativ riscurile;
  • măsurile implementate, în urma evaluării de risc la securitatea fizică, descurajează potenţialii infractori, chiar şi numai prin prezenţa lor fizică (sistem de iluminat adecvat, grilaje, folii antiefracţie, sistem de avertizare sonoră şi optică etc.).

   Dar, nu în ultimul rând, trebuie să ținem cont că, securitatea fizică a unei afaceri are scopul de protejare a persoanelor și a bunurilor împotriva amenințărilor, care pot veni atât din exterior cât și din interior.

Comments are Disabled
FURTURILE DIN SPAȚIILE COMERCIALE – prevenire şi acţiune

FURTURILE DIN SPAȚIILE COMERCIALE – prevenire şi acţiune

FURTURILE / furturile din magazine

a. prevenirea furturilor din spațiile comerciale

Putem preveni furturile parcurgând următorii paşi, care privesc:

– organizarea şi amenajarea spaţiului:

  • realizează un spaţiu cât mai aerisit, cu vizibilitate între zone şi pe culoare;
  • păstrează permanent rafturile aranjate şi produsele stivuite ordonat pe acestea;
  • utilizează oglinzi pentru supravegherea spaţiilor fără vizibilitate directă;
  • utilizează un subsistem TVCI de înregistrare şi stocare a imaginilor;
  • utilizează, acolo unde situaţia impune, pază cu personal specializat;
  • expune/păstrează încuiate, pe cât posibil, bunurile care au dimensiuni mici şi valoare mare;
  • limitează punctele de acces şi de evacuare;
  • limitează accesul, prin încuierea uşilor, în birouri, magazii şi depozite;
  • afişează la vedere faptul că unitatea este supravegheată video;
  • afişează la vedere faptul că bagajele se depun în dulapurile de la intrarea în unitate.

– pregătirea personalului angajat:

    • convinge-te dacă personalul magazinului a înţeles:

– politica de securitate privind, atât verificarea bagajelor cât şi furturile;
– procedura pe care trebuie să o urmeze dacă suspectează pe cineva de furt;
– că valorile furate nu pot fi mai scumpe decât sănătatea sau chiar viaţa omului.

    • încurajează personalul magazinului să:

– întâmpine clienţii care intră în magazin;
– întrebe ,,vă pot fi de folos?”;
– menţină rafturile aranjate;
– fie atent la clienţii cu stare de nervozitate, la cei care urmăresc dispunerea elementelor de supraveghere, la grupuri şi la cei care încearcă să distragă atenţia (să zăpăcească angajaţii).

b. comportamentul personalului faţă de suspecţii de furt din magazin:
– dacă este cazul să reţii o persoană suspectă de furt este bine să ai un martor voluntar;
– dacă persoana este recalcitrantă şi devine periculoasă nu încerca să faci acte eroice şi nu uita că pe primul plan este viaţa şi sănătatea ta;
– dacă te decizi să reţii un suspect de furt, atunci:

      • prezintă-te, explicându-i rolul tău în magazin (personal de securitate, şef de magazin etc);
      • explică-i de ce a fost reţinut şi roagă-l să rămână (revină) în magazin;
      • evită să-l bruschezi;
      • cere-i să restituie bunurile pentru care nu poate face dovada plăţii şi există suspiciunea de furt;
      • reţine că nu ai dreptul să-i faci percheziţie corporală sau a bagajelor fără acordul său;
      • roagă o altă persoană să sune la 112 în timp ce tu îl supraveghezi.

c. raportarea unui furt (tentative de furt) la poliţie:
– raportează aceste incidente la poliţie (112), fără a încerca să-ţi faci singur dreptate;
– atunci când raportezi incidentul la poliţie încearcă să transmiţi următoarele detalii:

  • numele tău;
  • adresa unde are loc incidentul;
  • numărul telefonului de contact;
  • tipul de incident (furt, tentativă de furt);
  • numărul, numele sau alte date privind suspecţii (când se cunosc aceste date);
  • conduita suspectului;
  • alte detalii pe care le crezi relevante.
July 6, 20150 comments
RECOMANDĂRI PENTRU REDUCEREA RISCULUI LA SECURITATEA FIZICĂ

RECOMANDĂRI PENTRU REDUCEREA RISCULUI LA SECURITATEA FIZICĂ

   Securitatea fizică a unei afaceri are scopul de protejare a persoanelor și a bunurilor împotriva amenințărilor care pot veni atât din exterior cât și din interior. Practica a demonstrat că, principala sursă a amenințărilor este omul, fie el angajat al societății, agent de securitate, colaborator, client sau infractor, iar vulnerabilitățile sunt rezultatul lipsei organizării și calității slabe a elementelor mecanofizice și tehnice de securitate folosite.

   Pentru a evita, pe cât posibil, coeziunea amenințării cu vulnerabilitatea, fapt care ar duce la apariția riscului, este esențial să luăm unele măsuri, măsuri care pot implica cheltuieli mai mari sau mai mici, dar care pot evita pierderi cu urmări, uneori dezastruoase, pentru afacerea dumneavoastră.

1. Recomandări de personal

   Este foarte important ca angajații să fie loiali dumneavoastră și activității pe care o desfășoară, de aceea:

– la selecția pentru angajare încercați să aflați cât mai multe date despre persoana care s-a prezentat la interviu:

  • solicitați cazierul judiciar;
  • solicitați o recomandare de la ultimul loc de muncă;
  • solicitați un curriculum vitae și verificați cât mai multe din datele consemnate în acesta (prin copii după acte și diplome);
  • purtați discuții privind problemele personale și financiare care ar putea afecta activitatea persoanei (credite neonorate, consum de băuturi alcoolice sau stupefiante, familie dezorganizată sau cu înclinații către anumite vicii);
  • încercaţi să aflați cauza schimbării frecvente a locurilor de muncă;

– stabiliți atribuții clare fiecărui angajat, cu obiectivitate și în funcție de poziția sa în firmă și capacitatea de rezolvare a acestora;
– stabiliți un responsabil cu măsurile de securitate fizică în firmă;
– stabiliți pentru fiecare angajat un salariu corespunzător posibilităților firmei și importanței muncii acestuia, dar nu sub cel negociat la angajare;
– achitați la timp și integral obligațiile salariale, precum și taxele aferente acestora;
– recompensați periodic, material sau verbal, devotamentul angajaților și fiți intransigenți atunci când sunteți convinși de nerespectarea de către aceștia a obligațiilor contractuale;
– analizați foarte bine fiecare deviație de comportament (greșeală) a angajaților și nu vă grăbiți să luați măsuri la care să fiți nevoit să reveniți sau care să-i nedreptăţească;
– respectați-vă angajații așa cum doriți să fiți dumneavoastră respectat.

2. Recomandări organizatorice

   Măsurile organizatorice, stabilite și respectate, înlătură confuziile și posibilitățile apariției unor vulnerabilități cu influență negativă asupra societății, de aceea ar fi bine să:
– stabiliți un program de activitate și să-l respectați;
– stabiliți proceduri/politici de securitate, adaptate la specificul activității desfășurate, cu modul de acțiune al angajaților la producerea incidentelor de securitate și prelucrați-le cu aceștia până când sunt însușite;
– organizați spațiul și montați oglinzi (camere TVCI) pentru acoperirea vizuală a întregii încăperi, în așa fel încât să fie eliminate ,,conurile de umbră” sau spațiile în care persoanele din afara firmei nu ar putea fi supravegheate;
– expuneți produsele cu valoare mare cât mai departe de intrare sau ferestre și asigurați-le o supraveghere permanentă;
– afișați interdicțiile de acces la intrarea în zonele în care este permis numai accesul angajaţilor;
– amenajați un loc pentru depunerea bagajelor voluminoase, la intrarea în incinta societății;
– nu încurajați relațiile de amiciție dintre angajați și personalul care asigură paza;
– faceți o selecție atentă agenților de securitate sau firmelor de pază (costuri mici înseamnă de multe ori prestație slabă);
– urmăriți persoanele care vin periodic, fără un scop anume, dar foarte atente la activitatea angajaților și detaliile din interiorul spațiului;
– efectuați verificări inopinate a stocurilor și încasărilor;
– schimbaţi încuietorile încăperilor atunci când aveţi îndoieli că ar exista duplicate la chei sau la schimbarea gestionarilor;
– încheiați asigurări de despăgubire pentru daune sau pierderi materiale și umane.

La acestea se pot adăuga multe alte măsuri, în funcție de obiectul de activitate al fiecărei afaceri.

3. Recomandări pentru elementele mecanofizice și tehnice

    Acolo unde nu este posibilă asigurarea pazei prin agenți de securitate luaţi măsuri de protejare a persoanelor, bunurilor și valorilor, prin elemente mecanofizice și tehnice, măsuri pentru implementarea cărora este bine să aveți în vedere următoarele recomandări:
– achiziționați încuietori, lacăte, seifuri, dulapuri, uși, ferestre, gratii etc. (elemente mecano-fizice) pentru care să primiţi certificat de securitate/declaraţie de conformitate din care să reiasă clasa de rezistență la efracție conform standardelor europene și naționale;
– montați și exploatați elementele, prezentate mai sus, conform specificațiilor producătorului;
– pentru sistemul tehnic de alarmare, pe care doriţi să-l instalaţi, achiziționați numai elemente certificate prin declaraţii de conformitate;
– instalaţi sistemul tehnic de securitate, prin personal specializat, şi încheiaţi contract de service pentru acesta;
– asiguraţi-vă că imaginile înregistrate de subsistemul TVCI pot fi stocate pentru minim 20 de zile, pe DVR, şi au calitatea necesară recunoaşterii persoanei;
– verificaţi periodic starea de fixare şi funcţionare, atât a elementelor mecano-fizice instalate cât şi a sistemului tehnic de securitate;
– schimbaţi periodic codurile de activare/dezactivare ale sistemului tehnic de securitate.

December 9, 2014Comments are Disabled